PRELUCRARI MECANICE PRIN ASCHIERE

Scule utilizate la prelucrarea prin strunjire

1.PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE.


GENERALITATI.

Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere pe masini-unelte numite strunguri.
La aceasta prelucrare, piesa executa miscarea principala de aschiere (miscarea de rotatie),
iar scula miscarea de avans (miscare rectilinie longitudinala, transversala sau combinata).
Strungurile au o pondere foarte mare in atelierele de prelucrari mecanice prin aschiere.
Aceste masini-unelte se folosesc la productia individuala,
in serie si in masa, precum si in atelierele de intretinere si de reparatii.

2.STRUNGUL NORMAL.

Strungurile normale sunt masini-unelte universale, destinate efectuarii unei
varietati mari de prelucrari. In România s-au construit o gama insemnata de
strunguri normale dintre care cele mai raspindite au fost: SN 250, SN 320,
SN 400, SN 500, SN 630 si altele.

Figura 2.1 si Figura 2.2

Fig.2.3.Strungul normal

Strungul normal se compune din batiul 9, prevazut cu doua picioare cu care se sprijina pe fundatie, papusa fixa 3, in care se gaseste cutia cu viteze 4,
papusa mobila18, caruciorul 13, deasupra caruia se afla suportul portcutit 23, arborele principal în care se monteaza universalul 26.
Arborele principal al strungului executa o miscare de rotatie, care este mis- carea principala de aschiere. Acesta miscare este transmisa la arborele
principal prin intermediul cutiei de viteze de la un motor electric amplasat în interiorul pi- ciorului din stânga al strungului. Cutia de viteze permite
obtinerea unei game în- tregi de turatii .
Scula aschietoare se fixeaza în suportul portcutit si executa împreuna cu acesta o miscare de translatie prin deplasarea caruciorului 13. Caruciorul se de-
plaseaza pe batiul strungului pe niste suprafete speciale numite ghidaje 17. Papu- sa mobila 18 serveste la sprijinirea pieselor lungi în timpul
prelucrarii. În acest caz, piesa se fixeaza cu un capat în arborele principal, iar cu al doilea se prinde în papusa mobila. Uneori, în papusa mobila mai
pot fi fixate diferite scule cum ar fi: burghie, alezoare, tarozi etc.
Pozitia papusii mobile poate fi modificata dupa nevoie, aceasta deplasându- se pe ghidaje speciale prevazute pe batiul 9. Deplasarea caruciorului
împreuna cu scula aschietoare prin antrenarea acestuia cu ajutorul barei de avans 11 (în cazul strunjirilor obisnuite) sau cu surubul conducator 12 (în
cazul prelucrarii filetelor).

Fig.2.4.Papusa mobila

Pentru întelegerea mai usoara a functionarii strungului normal, se prezinta o schema cinematica simplificata pe care se pot urmari miscarile efectuate de
masina-unealta în timpul lucrului
Fig.2.5.Schema cinematica a strungului normal

Astfel, miscarea principala de aschiere, care este miscarea de rotatie a arborelui principal, se obtine de la motorul de actionare M1 prin lantul cinematic
1— 2—3—CV—4. Arborele principal executa miscarea principala de aschiere cu tura- tii diferite, cu ajutorul cutiei de viteze CV. În general, viteza de rotatie
variaza cu ajutorul mecanismelor cu roti baladoare. Deplasarea longitudinala de avans f,
executata de carucior se obtine de la cutia de viteze CV, prin lantul cinematic CV—5—6—CA—7—II—8—9—V—z1—z2 , prin cutia de avansuri CA la bara
de avansuri II si apoi la mecanismul pinion-cremaliera z1—z. Pinionul z1 este montat în cutia caruciorului, iar cremaliera z pe batiul strungului.
Când pinionul z1 este antrenat cu o anumita turatie, în functie de avansul necesar la prelucrare, el antreneaza caruciorul, cremaliera fiind fixa. Avansul
transversal ft se realizeaza pe acelasi traseu cinematic pâna în punctul 9, de unde, prin 10, an- treneaza în miscare de rotatie surubul de avans
transversal III, care imprima prin mecanismul surub-piulita, deplasarea corespunzatoare a saniei transversale a ca- ruciorului.
La deplasarile in gol ale caruciorului, pentru a se reduce timpul consumat cu retragerea caruciorului sau pentru a se usura munca strungarului, strungurile
moderne sunt prevazute cu un mecanism special de retragere sau apropiere rapi- da. Acest mecanism este antrenat de un motor electric separat M2,
prin lantul ci- nematic 12—13, la bara de avansuri II si apoi pe circuitele cinematice descrise pen- tru deplasarile longitudinala f si transversala ft.
La filetare, caruciorul trebuie antrenat într-o corelatie riguroasa cu rotirea semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit pas dat. Acest lucru
se realizeaza pe un circuit cinematic separat de cel de avans, folosind lantul cine- matic CV—4—5—6—CA—11—IV.
Arborele IV este surubul conducator al strungului, care realizeaza antrena- rea caruciorului cu o anumita viteza, astfel ca la o rotatie a piesei vârful cutitului
sa se deplaseze cu un pas. De regula, cutia de avansuri permite imprimarea tura- tiei necesare a surubului conducator pentru a se realiza
deplasarea caruciorului
(pe care este fixat cutitul de filetare), corelat cu rotirea arborelui principal I (în carese fixeaza piesa de prelucrat).
Când la prelucrarea filetului nu se poate realiza antrenarea surubului con- ducator IV cu turatia necesara pentru a taia un filet cu pas special (în toli etc.), pe
traseul 5—6 din lantul cinematic prezentat se introduce o transmisie cu roti dinta- te A—B. Rotile dintate A—B se calculeaza din conditia ca la rotirea
piesei cu o ro- tatie caruciorul sa avanseze cu pasul special cerut
.


Fig.2.6.Caruciorul

3.SCULE UTILIZATE LA PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE.

La prelucrarile prin strunjire cele mai folosite scule sunt cutitele de strung. Dupa cum varietatea prelucrarilor executate
pe strung este foarte mare, la fel si cutitele sunt foarte numeroase si greu de inclus toate într-o clasificare 31.

.Fig.3 Cutite de strung

Catre pagina 2

.